Fostul procuror general Tiberiu Nițu a fost audiat marți dimineața la sediul DNA, pentru audieri,în dosarul coloanelor oficiale ilegale, după ce numele său a apărut în dosarul în care fostul vicepremier Gabriel Oprea e acuzat de abuz în serviciu. Nițu a fost chemat la DNA pentru a i se aduce la cunoștiință acuzația de complicitate la abuz în serviciu.
Fostul procuror general Tiberiu Nițu a stat aproape o jumătate de oră la DNA, el declarând la ieșire că nu a solicitat și nu a avut niciodată coloană oficială, ci doar nivelul de protecție care i se asigură oricărui demnitar în funcție de responsabilitățile sale. El a susținut că modalitatea efectivă de punere în aplicare a măsurilor de protecție nu este atributul beneficiarului protecției, ci a instituțiilor specializate ale statului.
Conform DNA, în aprilie 2014, la Parchetul General a fost încheiat un protocol cu MAI „privind cooperarea în domeniul circulației rutiere”, la încheierea acestuia fiind prezent Nițu și obiectul protocolului fiind „cooperarea dintre cele două instituții în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale poliției rutiere”.
Pentru încheierea protocolului au fost invocate „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere”.
Totuși, comunicatul DNA menționează că „oricum, și fără încheierea acestui protocol, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, în virtutea funcției, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară”.
În baza protocolului, Poliția Rutieră, aflată în subordinea MAI „a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate” de Tiberiu Nițu în București, serviciul de însoțire fiind asigurat de un agent pe motocicletă, care la finalul programului ” însoțea procurorul general până la ieșirea din București”.
„În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, se spune în comunicatul DNA.
În comunicat se menționează că anul trecut Poliția Capitalei a aprobat „un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București” din care rezultă că singurii demnitari „care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și primul ministru”.
„De asemenea, de însoțire permanentă beneficiau și ministrul de interne și procurorul general, care însă nu ar fi trebuit să aibă acces la acest privilegiu. Astfel, prin faptele descrise, numărul persoanele pentru care a fost asigurată activitatea de însoțire a fost dublat, cu perturbarea inerentă a circulației rutiere în municipiul București”, se spune în comunicat.
În comunicat se precizează că „procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază conform Legii nr. 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucrători și a unui autovehicul autorizat să folosească semnale speciale de avertizare sonore și luminoase și să încalce regimul legal de viteză potrivit art. 61 din O.U.G. nr. 195/2002”.
„Legiuitorul a prezumat că acest regim de circulație prioritară este suficient pentru deplasările demnitarilor”, remarcă DNA. Însă, dacă procurorul general consideră că se găsește într-o situație „excepțională” SPP „transmite o solicitare scrisă Ministerului Afacerilor Interne, care emite o dispoziție cu privire la însoțirea acelei deplasări”.
„Trebuie menționat și că Poliția Română nu are competențe în asigurarea protecției demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecție și Pază doar în limitele competențelor legale”, subliniază procurorii.
Tiberiu Nițu a demisionat săptămâna trecută din funcția de procuror general, la peste o săptămână după ce numele său a apărut în dosarul de abuz în serviciu al fostului vicepremier Gabriel Oprea.
Decizia de a pleca de la șefia Parchetului General a fost anunțată de Nițu printr-un comunicat în care a susținut că numele său și funcția sa sunt „asociate în mod artificial cu o situație de natură să aibă consecințe asupra imaginii instituției pe care o conduc”.
După o lungă introducere la care face referire la mențiunile pozitive la adresa Parchetului General pe care le face Comisia Europeană în Raportul MCV, Tiberiu Nițu dă vina pe presă în comunicatul în care își anunță demisia:
„Cu referire la cel de al doilea eveniment, constând în lansarea în spațiul public de către unele instituții media a unor afirmații referitoare la o presupusă încălcare a legii de către mine, respectiv „folosirea coloanei oficiale fără drept”, doresc să precizez câteva lucruri și să le reiterez pe cele deja exprimate în cursul lunilor octombrie – decembrie 2015: Nu am solicitat și nu am beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noțiune este definită prin lege. Mi s-a asigurat un dispozitiv de însoțire și protecție. Stabilirea unui anumit nivel de protecție pentru diverse categorii de demnitari și punerea în practică a măsurilor de protecție sunt atributul instituțiilor specializate ale statului și nu al beneficiarului protecției. Măsurile de protecție asigurate procurorului general al României de către instituțiile specializate ale statului sunt proporționale cu riscurile potențiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuții de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislația în vigoare”.
Pe 25 ianuarie, procurorii DNA au cerut avizul Senatului pentru urmărirea penală a fostului vicepremier Gabriel Oprea. În actele din dosar trimise la Parlament, procurorii îl acuză pe Oprea de abuz în serviciu pentru modul în care a folosit dispozitivele de coloană oficială ale Poliției Rutiere, pe când conducea Ministerul Afacerilor Interne.
Procurorii DNA îl acuză de abuz în serviciu pe Gabriel Oprea și pentru încheierea unui protocol în baza căruia i s-a asigurat coloană oficială și Procurorului General, Tiberiu Nițu. În urma acestui protocol, Nițu ar fi obținut un folos necuvenit, conform DNA, care însă nu a declanșat urmărirea penală pe numele lui Tiberiu Nițu.